Carne De Vita
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Tot de aia cu ai doua vaci mi-am amintit, in pachet si una, eu, rasul curcilor sa nu ma prind de intamplare. Dar intai va dau cu poza misto, pe urma va povestesc.
Ca la orice test, mai intai mananci putin, cum nu ma dezlipeam de bunaciunea de sos de ardei copt, in ce a ramas in tigaie am fript un cartof. Mic.
Amu despre teapa, nu a fost ea asa de mare, doar ca efectiv m-a pacalit pe mine, daca vezi asa ceva in magazin, la asa un pret bun, cum sa iti treaca prin minte ca nu e piesa?
Da, stiu, puteti sa radeti cat vreti, nu m-am prins neam ca e curelusa (vrabioara), am crezut ca am dat peste marea descoperire, carne de vita la pret bun. Am lasat-o pe gratar mai mult pe o parte si foarte putin pe cealalta, ca sa ii degust straturile (se vede in prima poza).
Am degustat un rahat, s-a desfasurat in toata splendoarea bucata de carne talpa incolacita artistic (daca era de la un distribuitor i-o faceam guler).
Stiu ca prostia mea sa nu ma prind, aia e, nu-s decat o cantinista. Am dres-o cu niste Zaganu pana s-a fragezit si a fost excelenta, dar nu asta imi doream.
Singura chestie buna e „maitre” de pus peste vita (care a ajuns in sosul de bere, aia e, dar tare bun ar fi fost peste o vaca buna). Rosii, busuioc si masline amestecate cu unt moale si dat totul putin la congelator, foarte misto la orice vaca decenta la gratar. Vaca asta a fost indecenta so da, imi recunosc prostia, dar in puii mei, pe ala pe care l-a dus capul sa ambaleze asa, mare smecher.
Epilog: nu exista vaca buna si ieftina (a se urmari tabloidele).
rororo
