Micile Aventuri Pre-craciunesti
articol scris de casutalaurei blog casutalaurei.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Zilele acestea am fost chiar in cumpana: sa luam brad sau nu? Sa nu luam, e pacat caci copilasii nostri sunt …maricei, daca luam, musai sa pazim tot timpul la el, sa nu-l traga, sa nu atinga instalatia unde nu trebuie. Mi-am facut griji si unde nu e cazul. In cele din urma, a aparut iubi pe nupusa masa cu un bradulet – din acela facut dintr-o creanga de brad. Daca tot il avem in casa, am purces si la impodobit, profitand de o zi cand Andreuta era la bunici. Impodobirea – clasica si banala: ghirlanda, luminite, ornamente – doar figurine din lemn micute pe rosu si verde.
Sub bradut, ornamentul meu favorit de Craciun: o casa de ceramica cu o luminita inauntru, l-am rugat pe tata acum cativa ani sa mi-o instaleze si arata asa frumoooooos.
Poza arata mai naspa ca originalul din simplul motiv ca nu sunt suficient de talentata sau instruita sa fotografiez bradul in conditii de lumina slaba, asa ca flashul a fost inevitabil iar atmosfera de basm se duce pe apa Sambetei. In fine….Daca imi puneam mintea puteam face niste poze mai bune doar ca…..cu prichindeii prin preajma slabe sanse. De cum a vazut bradul, Andreuta, pitulat de dupa usa a facut ochii mariiiiiiii si nu l-am mai putut desprinde ore bune de biroul pe care am asezat bradutul.
Si dupa o perioada de oaresce timiditate, a trecut direct la atac. A luat casuta, a intors-o pe toate partile, a studiat-o in taote unghiurile si in momentul in care a luat-o in maini sa plece, a primit interdictie sa mai umble cu ea. Ceea ce nu l–a impiedecat sa dea tarcoale bradului in continuare cu o incantare vizibila.
La randul lui, Petrica a fost tot asa de incantat dar neavand abilitatile de catarator alui lui frate-sau, intai a atacat cutia cea mare cu podoabe. Intai, a tot deschis si a tot inchis…..
Dupa care s-a gandit ca ar fi cazul sa faca si o vizita inauntru, numai ce-l vad doar cu funduletul in sus si doua picioruse ca doua aripioare, restul bebelului inota in cutia cu ghirlande. Am sarit iute sa-l scot, am luat si cutia si am scos-o pe balcon, la adapost de bebei curiosi si, pe alocuri, distrugatori.
Nu problem, micii mei nazdravani si-au colizat fortele ca sa ajunga….sub birou. Dau o fuga la bucatarie sa-I aduc ceai lui Andrei si numai ce ma intorc (cateva secunde) si ma trezesc cu amandoi zumzaind complice in “fortareata ” de sub brad si, bineinteles incecau sa apuce firul de la luminite si sa traga de el. Alta dandana, acolo e destul de aproape de priza si se pot intampla neintamplate. Le-am declarat solemn ca au interzis sub birou si am blocat intrarea cu un fotoliu. Ca Andreuta a mai incercat o data de doua ori (pana s-a convins de seriozitate interdictiei), nu era de mirare, perseverenta in prostioare face parte din fisa postului dar uitati-va la ce nastrusnicii s-a dedat mezinul in incercarea de a-mi fenta interdictia….
So, una peste alta, vorba cantecului, incepe sa miroasa a Craciun. Primul nostru Craciun in…patru. Dea Domnul sa fie cat mai multe fericite!
