Album Duminical
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Nu am avut chef de net si de pus poze, dar cateva s-au adunat, nu mare branza, dar musai sa le tin la jurnal, din astea de pe langa casa omului, fiecare cu povestea ei. Si am sa incep cu ciorba care mi-a placut mult, i-as fi zis ciorba nemteasca, are carnat alb, are, porc, este, varza, paste, cartof, ce mai, un amalgam acrit cu zeama de corcoduse rosii.
Nu a iesit rea deloc.
Pentru ca oasele se incapatanasera, pentru ca aveam de facut si zeama cainelui, am pus la presiune garful, sa cada carnea de pe el, dar am adaugat si toate legumele care mi-au mai cazut in cale, plus un cartof si un stiulete de porumb.
Rezultatul? Pot au feu (si nu discut acum termenul, da?).
Inainte sa trec la porceli, ca am porceli, ca sa vad la anul pe vremea asta ce faceam, incercam sa imi prind in poza papagalii dormind (mare lucru daca dorm, ca altfel ma scot din chiloti cand incep sa urle).
Pe geam, de fapt sub geam, trei grauri culegeau nu stiu ce (nu i-am prins in poza), benoclandu-ma dupa ei am observat asta:
Ca e cuib, imi e clar, dar nu stiu de ce, ca sunt o droaie de pasari aici, ciocanitoare cel mai probabil, ca numai ea ar putea da asa o gaura perfecta, dar tin minte ca odata am vazut din ceva asemanator iesind niste mierle. Acum le pandesc.
Acum trecem la mizerii si porcarii, da?
Pentru ca, nu e asa, de cand nu am facut ceea ce am declarat a fi cea mai buna mancare din lume?
Alta chestie pe care nu o veti manca la niciun bucatar cu capul pe umeri, sunt pastele mele. Da, am boala pe pastele astea, sa pluteasca in sosul lor, sa se inece pana nu mai pot, asa. Sunt ale mele si numai ale mele. Aici sosul e de smantana, ou, pecorino, cu o, i-ar zice unii, emulsie, de busuioc, usturoi si ulei de masline, asa, de un damf.
Sa pluteasca, am zis.
Si de final, un mic dejun din care nu am reusit sa halesc tot, am incercat iar sa fac amintiri din copilarie, ou in cos de parizer, cum imi facea mama cand eram mica. Vezi sa nu … parizerul nu l-a mancat nici cainele (pentru c anu i l-am dat). Nici ketchup-ul cu maioneza, nu stiu de ce si la ce le-am pus acolo.
In schimb combinatia de carnat alb cu dulceata de citrice cu ceapa si ardei iute si oul cu sandwich cu sunca si cascaval (ars nitel la plita), mda, au mers. Porcareala de duminica, anti depresii ploioase si anti stress.
Ca, vorba poetului, pe-aici cand ploua, ploua indesat …
Si gata momentan, nu avem nimic fancy la jurnal.
rororo (maine Casi face 3 ani, sa vad ce tort ii fac).
