Azi Am Ars-o In Culori
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Soarele are dinti de pitbull, dar din casa se vede frumos.
Mai ales cand stai in fata geamului si invarti in oala batraneasca o mancare asa, de inima albastra sau roz bmbon.
Da, mancare de cartofi cu carnati, Silezia aromati, virsli picanti, ierburi aromate si aburi care se grabesc sa se care spre geamurile vecinilor.
Normal ca nu pentru mine, eu azi, de regim, am ars-o colorat, m-a inspirat soarele de dimineata (ma rog, vad dimineata, ca s-a aratat mai tarziu).
Si iaca si regimul, cum spuneam, am ars-o colorat, portii de pitici mici, cubulete cat taiate dintr-un chibrit.
Am pus din p0rtiile mele de „pimpese” (licenta poetica apartine unei vecine mici mici, cu râs colorat precum salatica mea) cate putin din urmatoarele: cartof mov, morcov, rosie, sparanghel, albus de ou, maslina (dietetica, fara sare), porumb. Fara sare, dar cu un ulei mai acid si doi stropi de zeama de lamaie.
Desi pe lista de interdictii e trecuta ciocolata, eu am auzit ca cea amaruie nu dauneaza, asa ca am ales cate un cubulet din astea (cea pentru diabetici era la pret redus si mereu am fost curioasa sa vad ce gust are). Asadar, degustare, ca si prostioare din astea am o droaie, tot asa, ca pentru „pimpese”, cate o portioara mica pe zi.
Pe Joe l-am luat pentru ca mi-am amintit cat de rar se gaseau pe vremuri napolitanele cu ciocolata (nu stiu daca le mai tineti minte, cu ambalaj verde). Si mi-am mai amintit si de faptul ca ciocolata Kandia, avea un magazin de prezentare parca pe Pache, se dadea aproape exclusiv la export. Ca si merele „bot de iepure”, mai aduceau la aprozar cand erau transe refuzate (se mai intampla din cauza vremii sa aiba putregai pe langa cotor). Mare bucurie, mare, cand se refuzau ceva alimente la export. Drept e ca ne intelegeam bine cu Cuba (cucufonie) si iaca, bomboane cubaneze sau care sa semene cu acelea nu am mai zarit.
Cam asta, ger, mancare si culoare.
rororo
