contact retete mancare
rss retete mancare
gatesteinteligent twitter
facebook
 feedback

Rutina De Culcare (ii) -partea Practica

Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga

 

Partea teoretica am gasit-o in mai multe surse, este o metoda educativa a unui vestit doctor pediatru, Richard Ferber pe numele lui, care dadea o metoda pentru parintii ce vor sa-si convinga copilasii sa doarma singuri in pat - ar fi vreo cateva puncte ale teoriei: copilul trebuie pus in pat inainte sa adoarma, i se explica ca trebuie sa se culce dupa care parintele sa iasa din camera. Daca plange, parintele trebuie sa revina dupa cinci minute si sa-i explice lui bebe cu o voce blanda dar ferma ca e timpul sa se culce. Nu se aprinde lumina si nici nu trebuie atins. Daca plange in continuare, parintele va reveni dupa 10 minute si-i va explica din nou ca e ora sa se culce. Timpul intre doua reveniri ale parintelui se va mari de acum cu cate cinci minute, pana se va culca bebe. Metoda se pare ca functioneaza pentru majoritatea copilasilor si parintilor care au aplicat-o, asa ca hop si eu.
Imi pusesem in gand sa incep "operatiunea" de luni dar, in fapt, sambata si duminica, a durat asa de mult sa adoarma in timp ce-l leganam incat mi-am pierdut rabdarea si l-am pupat si l-am pus in pat pe cat nu era inca adormit. Normal a plans, scandal, nu a durat insa decat vreo jumatate de ora si a adormit.
Nu eram foarte sigura in privinta orei la care sa ma stabilesc pentru somn, pana acum incepeam sa-l pregatesc  de pe la noua si jumatate, pana la urma m-am hotarat sa-l pun in pat la ora zece, daca l-as culca mai devreme ar insemna ca s-ar si scula mai devreme, or de cand sunt gravida, am probleme cu trezitul devreme (eu, care sunt o matinala si ador dimineata devreme), am efectiv un somn de plumb.
Luni, m-am pus pe treaba. Cu o jumatate de ora inainte de ora zece, i-am facut toaleta, am dat drumul la CD-ul cu muzica de linistire (Bebe relaxat), i-am dat grisuletul (fara el, nu vrea sa se culce :)))))))))))), luasem de la mama o carticica cu poezioare (Ana Blandiana cu al sau motan Arpagic, "Intamplari din gradina mea" se numeste ,parca, volumul), cica sa-i citesc nazdravanului ceva inainte de culcare - ei, ti-ai gasit, eu incercam sa-i citesc, el imi inchidea copertile, asa ca l-am pupat zdravan, l-a dragalit putin dupa care l-am pus in pat, am stins lumina si am iesit. Normal ca a inceput sa planga, m-am dus in dormitor, asteptand sa treaca, conform teoriei, cinci minute dupa care sa intru si sa-l linistesc putin. Ei bine, n-am facut-o pentru ca n-a fost cazul. Dupa ce a plans putin, a inceput sa sporavaiasca singur in bebeliceasca lui personala, el stia ce-a mai facut, ca n-a mai plans si n-a fost nevoie sa mai intervin. Am intrat inapoi la el, dupa vreo ora cand adormise, i-am pus paturici pe cele doua laturi ale patutului si i-am pus la capul patului jucarele (cu ele se joaca dimineata, asa incat daca se trezeste pe la sase jumatate, asa e el, cam matinal).  Chiar am vorbit cu iubi, ne miram amandoi ca a decurs totul asa de usor, amandoi ne asteptasem la niste scandaluri de pomina, eram cam neincrezatori, am zis ca o fi fost doar un accident ca a cedat asa de usor si na facut scandal mai mult.
Marti seara, am luat-o de la capat: toaleta de seara (fara baie, caci pe Andreiutu il cam agita, de aceea nu-i facem baie chiar inainte de culcare), punem muzica "Bebe relaxat", bem grisuletul, nici n-am mai incercat sa-i citesc (poate mai incolo, dupa vreo cateva luni, voi incerca s-o reintroduc in vreo cateva saptamani), l-am dagalit, putin, l-am pupat si l-am pus in pat. Normal, a inceput sa planga dupa ce m-a vazut ca ies din camera dar tot scandalul a durat cinci minute, nici n-a fost nevoie sa ma intorc la el. M-am dus dupa ce a adormit, de i-am pus jucarele la cap si paturicile pe marginea patului.
Cam asta-i raportul pentru primele doua zile, mai mult decat multumitoare zic eu, dar sa nu zicem hop pana nu sarim groapa, adica victoria finala va fi atunci cand nu va mai plange cand il pun in patut, ba mai mult, cand il voi muta in patul lui, nu se va da jos alergand la noi. Cu alte cuvinte, "razbelul" abia a inceput, sa speram ca va fi un "razbel" de catifea, satisfacator si tot mai odihnitor pentru ambele parti.

Articol recomandat de casutalaurei.blogspot.com